”A incerca sa dezvolti calitatile si sa minimalizezi defectele este ceea ce ar trebui sa-si propuna orice parinte atat pentru copilul sau cat si pentru sine insusi”
ADHD-ul sau Tulburarea Hiperkinetica cu Deficit de Atentie este o conditie medicala caracterizata de simptome de inatentie, hiperactivitate, impulsivitate si care poate avea un impact semnificativ social, scolar, profesional.
Explicatia acestei tulburari este alterarea prezentei unor substante numite neurotransmitatori, in anumite zone ale creierului, la copii, adolescenti si adultii cu ADHD.
Frecventa
ADHD-ul se intalneste la persoane de toate varstele, in procente diferite.
Studiile(ADHD Institute) estimeaza o prevalenta mondiala de 5,29-7,1% la copii si adolescenti si 3,4 la adulti.
Prevalenta sub 6 ani sau peste 44 ani este mai putin studiata.
Este recunoscut ca ADHD-ul persista la varsta de adult intr-o proportie de 57% la persoanele diagnosticate cu ADHD in copilarie.
Cauze
Cauza principala a ADHD-ului este genetica(76 %) la care se adauga influentele timpurii ale mediului cum ar fi:
- nasterea prematura
- greutatea mica la nastere
- expunerea prenatala la tutun.
Exista studii care demonstreaza si implicarea alcoolului, drogurilor sau plumbului asupra fatului.
Educatia parintilor NU nu provoaca ADHD dar poate sa amelioreze sau sa accentueze intensitatea si frecventa simptomelor!
Simptome
Exista 3 simptome cheie ale ADHDului:
INATENTIA
Inatentia este caracterizata de trecerea de la o activitate la alta fara a termina niciuna si pierderea rapida a interesului.
Persoana se plictiseste foarte repede si este distrasa cu usurinta, uituca si are mari dificultati in a-si organiza activitatile.
HIPERACTIVITATEA
Hiperactivitate se refera la o activitate motorie excesiva cu particularitati in functie de varsta.
IMPULSIVITATEA
Pesoanele impulsive apar ca fiind foarte nerabdatoare, adesea dezinhibate, cu dificultati in a-si astepta randul.
Adesea ii intrerup pe ceilati si trantesc raspunsurile inainte ca intrebarea sa fie pusa.
Simptomele au o pondere diferita de la un pacient la altul; la unii se manifesta toate trei in egala masura, la altii doar doua sau una singura este predominanta.
Manifestarea diferita a simptomelor influenteaza in moduri diferite impactul asupra functionarii sociale si a calitatii vietii.
Desi persoanele din anturaj pot suspecta prezenta ADHD-ului, diagnosticul de certitudine este pus de specialistrul psihiatru calificat in expertiza ADHD-ului la copil, adolescent sau adult.
Diagnostic
Este importanta o evaluare personalizata folosind Manualul American Diagnostic si Statistic al Tulburarilor Psihice(DSM 5) sau Clasificarea Internationala al Tulburarilor Mentale si de Comportament(ICD 10).
In timp ce ICDul 10 caracterizeaza Sindromul Hiperkinetic in special dupa Inatentie si Hiperactivitate, DSMul 5, imparte ADHD-ul in:
- tipul cu predominant Deficit de Atentie
- tipul predominant Hiperactiv si Impulsiv si
- tipul Combinat.
Diagnosticul de ADHD este formulat atunci cand natura, frecventa si durata simptomelor indeplinesc criteriile stabilite DSM 5 sau de ICDul 10.
Scalele de evaluare constitue o etapa importanta in stabilirea diagnosticului.
Testarea include:
- frecventa sau severitatea simptomelor ADHD-ului
- nivelul impactului functional
- impactul asupra calitatii vietii, inclusiv financiar(pentru adulti)
Diagnostic diferential
In fata unei persoane cu simptome de ADHD, trebuie intotdeauna evaluati si alti parametri medicali sau emotionali, cum ar fi:
- anemia(se concentreaza greu, uita, pot fi dezorganizati si iritabili)
- tulburarile glandei tiroide(inatentie, hiperactivitate)
- diabet(probleme de concentrare)
- anumite tipuri de alergii
- tulburarile de somn
- insuficienta de zinc, magneziu
- probleme vizuale
- diminuari ale auzului
Asocierile ADHD-ului cu cele descrise mai sus, nu sunt excluse.
Alte asocieri
Tulburarea de opozitie(67%) 
Tulbari de comportament(46%)
Tulburari de invatare(scris, citit, calcul aritmetic)
Anxietatea
Depresiea
Tratamentul ADHD-ului
Scopul unui magement optim al ADHD-ului este reducerea simptomelor, reducerea impactului functional, imbunatatirea calitatii vietii iar beneficiile sa depaseasca orice efect advers.
Controlul simptomelor, succesul scolar, profesional si social sunt consideratii importante pentru initierea masurilor terapeutice.
Recunoasterea ADHD-ului ca fiind o tulburare reala, in combinatie cu un tratament care creste sentimentul de ”normalitate” si acceptare sociala, permite atingerea potentialul si a scopurilor dorite.
Comform AAP(Academia Americana de Pediatrie), AACAP(Academia Americana de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului) si ADHD Institute, recomandarile pentru tratamentul Adhd-ului sunt:
- La prescolari(4-5 ani) terapia comportamentala ca prima linie.
- La eleviii de scoala elementara(6-11 ani) medicatia specifica pentru Adhd(in cazurile moderat-severe) sau terapie comportamentala aplicata de parinti si profesori, preferabil ambele.
- La adolescenti(12-18 ani) se recomanda medicatia specifica(cazurile moderat -severe) sau terapie comportamentala, preferabil ambele.
- La adulti sunt aceeleasi recomandari, functie de severitatea simptomelor.
Terapia medicamentoasa
Se refera la 2 clase de medicamente :
Stimulante
- Methylphenidat (ex. Ritalin, Medikinet, Biphentin, Concerta, Equasym, Focalin, Matoride)
- Amfetamine (ex. Adderall, Amfexa, Dexedrine, Elvanse, Elvanse Adult).
Non-stimulante
- Atomoxetina (Strattera)
- Guanfacina(Intuniv).
La noi se utilizeaza metilphenidatul(Concerta) si atomoxetina(Strattera).
Este important de inteles ca medicatia pentru ADHD nu functioneaza pentru toti si chiar atunci cand are un rol, ea nu rezolva toate problemele sau nu elimina complet simptomele.
Desi medicatia pentru ADHD poate ameliora Atentia si scadea Hiperactivitatea, ea actioneaza prea putin asupra Functiei Executive si anume lipsa de organizare, managementul defectuos al timpului, amanarea, autocontrolul- probleme ce afecteaza in mod important functionarea sociala si randamentul.
Medicatia din ADHD este mult mai eficienta cand este combinata si cu alte masuri care se adreseaza problemelor emotionale, comportamentale si care aplica noi metode de coping(efortul constient de rezolvare a problemelor personale si interpersonale in scopul de a minimaliza sau tolera stressul si conflictul interior emotional).
Fiecare raspunde in mod diferit la medicatie. Unii experimenteaza o ameliorare importanta in timp ce altii au un beneficiu minor sau deloc.
Efectele adverse, de asemeni, difera de la o persoana la alta si pentru unii, acestea pot depasi beneficiile. Deoarece fiecare raspunde in mod diferit, gasirea medicatie potrivite si stabilirea dozelor optime, poate dura o perioada mai lunga de timp.
Medicatia pentru ADHD trebuie intotdeauna atent monitorizata.Trebuie urmarita indeaproape evolutia, efectele secundare si ajustarea dozelor pentru o eficienta sporita si efecte adverse minime sau deloc.
Tratamentul non-medicamentos
Terapia Comportamentala
Daca optati pentru Terapia comportamentala(decideti pentru o abordare non-medicamentoasa pentru ca, copilul este prea mic sau este afectat de efectele secundare ale medicatiei sau va temeti de acestea) copilul poate deprinde abilitati comportamentale, sociale sau scolare.
In general, tratamentul medicamentos se combina cu terapia comportamentala pentru un plus de eficacitate.
In timp ce medicatia actioneaza la nivel neurologic, al neuratransmitatorilor, terapia comportamentala se adreseaza problemelor specifice de comportament prin structurarea timpului petrecut acasa, stabilirea predictibilitatii si cresterea Atentiei.
Rutina are un rol deosebit de important pentru cei cu ADHD.
Este esential sa se faca un plan dar care sa nu puna presiune asupra copilului. Scopurile trebuie sa fie selectionate in functie de prioritatile individuale, abordate unul cate unul si sa fie realiste, adaptate la posibilitatile copilului de a le indeplini.
Exercitiile fizice regulate
Exercitiile fizice regulate reprezinta cel mai simplu si eficient mod de a reduce simptomele ADHD-ului, a creste concentrarea, motivatia, memoria si dispozitia. Exercitiile fizice reduc energia in exces si scad impulsivitatea. De asemeni, conduc la o crestere a nivelului Dopaminei, Norepinefrinei si Serotoninei, substante cerebrale cu rol in cresterea Atentiei, scaderea Hiperactivitatii si a Impulsivitatii.
Astfel exercitiile fizice actioneaza ca si medicatia specifica ADHD-ului. Dar spre deosebire de medicatie, exercitiile fizice nu au efecte secundare.
O plimbare pe jos de 30 min., de 4 ori/sapt este de un real folos.
30 de minute, de activitate fizica zilnica, aduc si mai multe beneficii.
Sportul, in general, are o contributie importanta asupra simptomelor ADHD-ului si nu numai.
Gimnastica Aerobica prezinta beneficii maxime pentru cei cu ADHD.
Studiile arata ca petrecerea timpului in natura poate reduce simptomele ADHD-ului. Efectele sunt duble prin combinarea exercitiului fizic cu ”timpul verde’‘.
Somnul
Multi copii si adulti cu ADHD au plobleme cu somnul:
- dificultati de adormire
- somn agitat
- dificultati de trezire
Calitatea proasta a somnului accentueaza simptomele ADHD-ului.
Imbunatatirea calitatii somnului contribue mult la cresterea concentarii si la o buna dispozitie.
Alimentatia
Ca rezultat al impulsivitatii si a slabei planificari, cei cu ADHD au tendinta de a se alimenta haotic, renuntand la mesele principale si alimentandu-se in exces odata cu aparitia senzatiei accentuate de foame.
Este importanta planificarea unor mese sanatoase, la intervale regulate, pregatite inainte, pentru a nu recurge la snacksuri de proasta calitate.
Programul regulat al meselor si gustarilor trebuie sa nu aiba un interval mai mare de 3 ore intre ele.
Este necesara asigurarea unui aport suficient de Zinc, Fier si Magneziu in dieta si daca este nevoie, suplimentarea cu o doza zilnica de multivitamine.
Deoarece proteinele au un un rol principal in sinteza neurotaransmitatorilor implicati in ADHD, aportul lor este de importanta majora. Se recomanda consumarea unei treimi din doza zilnica de proteine dimineata si o treime la pranz.
Necesarul de Proteine, Magneziu, Fier si Zinc( Vincent J. Monastra)
GRUPA VARSTA PROTEINE(gr) MAGNEZIU(mg) FIER(MG) ZINC(mg)
Copii 4-6 24 120 10 10
Copii 7-10 28 170 10 10
Barbati 11-14 45 270 12 15
Barbati 15-18 59 400 12 15
Barbati 19-24 58 350 10 15
Femei 11-14 46 280 15 12
Femei 15-18 44 300 15 12
Femei 19-24 46 280 15 12
Puteti consulta valoarea nutritiva(proteine, lipide, glucide) a alimentelor aici.
Se recomanda evitarea fast foodurilor, a dulciurilor concentrate precum si adausurilor de coloranti, arome si conservanti artificiali.
Un numar mare de studii demonstreaza ca acizii grasi omega 3 imbunatasesc Atentia la persoanele cu ADHD.
Acizii grasi Omega 3 se gasesc in special in somon, ton, sardine.Un mod simplu de a creste aportul este si adaugarea unui supliment de Omega 3.
Tehnici de relaxare
Exersarea constanta a unor tehnici de relaxare cum ar fi meditatia si Yoga creste Atentia si scade Impulsivitatea, Anxietatea si Depresia.
O forma recomandata de meditatie este Mindfulness care creste activitatea in lobul cerebral frontal((responsabil cu atentia, planificarea si controlul impulsurilor) si asigura un control mai mare asupra emotiilor.
Yoga si practicile asemanatoare cum ar fi tai chi combina beneficiile exercitiilor fizice cu efectele psihologice ale meditatiei. Este recomandata in cazurile in care hiperactivitatea face dificila meditatia. Invatarea respiratiei profunde si a altor tehnici de relaxare ajuta la echilibrarea emotiilor si recapatarea controlului.
Pentru adulti exista terapii care se focuseaza asupra managementului stressului sau controlului comportamentului impulsiv, in timp ce altele dezvolta abilitati de organizare si management al timpului si finatelor proprii.
Consilierea
Consilierea ajuta la construirea stimei de sine si cresterea asertivitatii(capacitatea de a ne exprima ceea ce dorim intr-o anumita situatie, fara a-i leza pe cei din jur).
Terapia de cuplu duce la o intelegere a problemelor partenerului si la construirea unui plan de surmontare a acestora.
Terapia cognitiv-comportamentala ajuta la identificarea si schimbarea convingerilor si a comportamentelor negative care creeaza probleme in viata de zi cu zi. Unul dintre scopurile principale ale terapiei cognitiv-comportamentale este transformarea perspectivei negative intr-o viziune mai optimista, realista, asupra vietii si propriilor valori. Aceasta terapie se axeaza totodata asupra corectarii dificultatilor de organizare, a problemelor de performanta la locul de munca si al managementului timpului.
Neurofeedback-ul
Neurofeedbackul este un tip de biofeedback care masoara undele cerebrale in scopul invatari auto-reglarii functiei cerebrale.
QEEG-ul a fost folosit pentru a descrie un model EEG al ADHD-ului. Comform acestui model, persoanele cu ADHD au adesea prea multe unde lente theta(asociate cu lipsa de concentrare) si insuficiente unde rapide beta(asociate cu o concentrare crescuta).
Terapia prin Neurofeedback incearca sa creasca productia de unde rapide beta si sa o scada pe cea de unde lente theta. Aceasta se poate obtine permitandu-i pacientului sa-si vizualizeze undele cerebrale pe un ecran si sa le schimbe sau prin integrarea acestora intr-un joc video.
Medicina digitala
Comform Sciens&Technology tratamentul neurologic digital este conceput sa imbunatateasca in mod direct deficitul cognitiv.Tratamentul este asemanator unui joc video, dar spre deosebire de jocul video clasic, el urmareste imbunatirea functiilor cognitive(cum ar fi Atentia, Memoria de lucru) intervenind asupra zonelor specifice ale creierului.
Dezvoltat prin colaborarea dintre oameni de stiinta renumiti in domeniul neurostiintei si a unor designeri in tehnologia digitala, Akili a creat o platforma care reprezinta o noua alternativa in tratamentul ADHD-lui.
Comform studiului, AKL-T01 recompenseaza utilizatorii daca urmeaza instructiunile si raman focusati.
Exista si alte jocuri video ce pot fi utile in ADHD.
Stimularea nervului Trigemen
O metoda mai putin cunoscuta este stimularea nervului trigemen(TNS).
Stimularea nervului trigemen(TNS) este o terapie non-medicamentoasa, administrata in timpul somnului si care si-a demonstrat eficienta si siguranta in tratamentul copiilor cu ADHD.
TNS foloseste un mic stimulator purtat pe haina copilului si care emite un curent foarte slab. Acesta este conectat la un electrod adeziv(plasture) purtat pe frunte in timpul somnului. Stimularea usoara de pe piele, care nu este perceptibila de copil, produce o activare a unor arii cerebrale responsabile de concentrare si controlul impulsurilor. Plasturele este purtat aproximativ 8 ore, in timpul noptii.
“Sunt entuziasmat sa gasesc o reducere semnificativa a simptomelor ADHD-ului si de asemeni, o imbunatatire in functionarea creierului ca urmare a terapiei TNS”( Dr. McGough, conducatorul studiului).
Incercati sa aplicati cat mai multe metode dintre cele non -medicamentoase, folositi medicatia acolo unde este imperios recomandata de specialisti si nu uitati ca:
“Ceea ce avem in comun este ca, toti suntem diferiti si fiecare valoros in felul sau”